Simfonia animaliera / Minutar (ePub)

"Se opintea în Parcul Sub Arini o cârti¿a sa iasa la lumina. Traversam Trinkbachul calcând atenta pe un bütean, ma oprisem, vazusem iarba mi¿cându-se pe mal. Am crezut întâi ca-i o ¿opârla. Ce încântata am fost sa în¿eleg ca, de fapt, de dedesubt se opintea sobolul! Îi tot dadea cu umarul în üa de pamânt, buf-buf aici, buf-buf un pic mai încolo, se ridica ¿i se bomba covorul de pamânt ¿i iarba, un mic vulcan uluitor de frumos.

Stau ¿i tot stau la fereastra, mi-au înflorit bobocii de crai¿a, ¿i ma tot opintesc în afara, împing în aer cu privirea, împung dupa-amiezele cu umerii, cu fruntea ¿i cu tot trupul meu pamântiu ¿i ¿tiu ca, daca deodata mi s-ar crapa în fäa ochilor fanta de lumina, ä tuli-o înapoi cât m-ar ¿ine talpile ¿i, gâfâind, cu palmele apasate ca ni¿te pleoape de plumb, m-ä trânti înapoi în fotoliul meu de argila. Fiindca am exact ce-am cautat ¿i ma tem înca ¿i mai rau ca-nainte de soarele de-afara. Orice ie¿ire din singuratate mi se pare un efort, o corvoada, orice vorba rostita suna, în cele din urma, ca un e¿ec.

Sobolii parca mai ¿tiau ¿i sa înoate, ¿i parca tot clefaiau la râme suculente cu pofta - sunt delicii destule ¿i dincoace de malul înverzit, e de ajuns doar sa ¿tii ca ie¿irea (daca e sa-i zicem äa) este acolo, ¿i ca are sens sa te opinte¿ti ¿i sa te zbäi de dincolo de ea doar ca sa ai de unde te întoarce la tine.

Poate ca despre asta este Simfonia animaliera, un microroman cu un arici, un hârciog ¿i un sobol." - Veronica D. Niculescu, Un fel de argument.